Download Dezvoltare Umana PDF

TitleDezvoltare Umana
File Size490.9 KB
Total Pages101
Table of Contents
                            Dezvoltare umană şi mediul social
OBIECTUL  DISCIPLINEI “DEZVOLTARE UMANĂ”
FACTORII  DETERMINANŢI  AI  DEZVOLTĂRII  PSIHOSOCIALE
	Factorii externi care influenţează dezvoltarea psihosocială pot fi grupaţi în factori organici şi factori socio-culturali.
4. Relaţia dintre factorii interni şi externi
STADIILE  DEZVOLTĂRII  PSIHICE
	Etapele dezvoltării inteligenţei după J. Piaget
	Stadiile dezvoltării morale în teoria lui L. Kohlberg
	Stadiile psihosexuale descrise de S. Freud
	Teoria dezvoltării psihosociale a lui E. H. Erikson
PROBLEME  PSIHOLOGICE  ÎNTALNITE  LA  GEMENI
	Majoritatea copiilor născuţi la termen (9 luni) au greutatea în jur de 3500 gr. băieţii şi 3300 gr. fetiţele şi lungimea de aproximativ 50 cm. Aceşti copii se numesc eutrofici (Şchiopu, Verza, 1995, p. 68).
	Prematurul este un nou-născut viu a cărui greutate la naştere este egală sau mai mică de 2500 grame, indiferent de durata gestaţiei. Prematurii pot fi:
	nou-născuţi înainte de termen;
	nou-născuţi la termen, dar cu o greutate mai mică de 2500 grame (distrofie prenatală) (Arcan, Ciumăgeanu, 1980, p. 253).
TINEREŢEA  (20 / 25 – 35 ani)
	ETAPA ADULTĂ
		Viaţa familială. Cei mai mulţi adulţi îndeplinesc trei roluri familiale în acelaşi timp: rolul de părinte, soţ şi copil. Ei trebuie să îşi împartă timpul între copii, soţ (soţie) şi părinţii care sunt în vârstă şi de multe ori au nevoie de îngrijire (datorită poziţiei pe care adulţii o ocupă între copiii şi părinţii lor, unii folosesc expresia “generaţia sandwich”). Din aceste motive mulţi adulţi sunt tensionaţi şi au senzaţia lipsei de timp.
			BĂTRÂNEŢEA
				Cuprins
				Obiectul psihologiei vârstelor………………………………………………………….
Factorii determinanţi ai dezvoltării psihosociale………………………………….….
Probleme psihologice întâlnite la gemeni……………………………………………..
Tinereţea (20 / 25 – 35 ani)…………………………………………………………….
	Etapa adultă…………………………………………………………………………….
		Bătrâneţea……………………………………………………………………………….
                        
Document Text Contents
Page 50

Pentru dezvoltarea gândirii sunt foarte importante acţiunile concrete cu

obiecte cât mai variate, deoarece operaţiile mintale se formează prin

interiorizarea acţiunilor cu obiectele.



3. Afectivitatea preşcolarului; conştiinţa morală; procesul de

socializare

Afectivitatea. Copilul preşcolar în general este bine dispus, dar şi la

această vârstă trăirile sale afective sunt labile şi superfici ale . El este

influenţabil, iritabil, neastâmpărat. Dacă copilul face „crize de nervi” sau

dacă se încăpăţânează şi vrea să facă ceva nepermis, conflictele pot fi

diminuate sau înlăturate şi la această vârstă prin distragerea atenţiei sau prin

ignorarea comportamentelor nedorite.

Uneori copilul reuşeşte să îşi controleze expresiile emoţionale (nu

plânge dacă se loveşte). El devine capabil să imite sau să simuleze unele

stări afective (plânge pentru a i se satisface o dorinţă).

Conştiinţa morală. Utilizând diferite metode educative părinţii

urmăresc interiorizarea de către copil a unor reguli şi norme de

comportament, adică urmăresc formarea conştiinţei morale. Psihologii au

păreri diferite despre această problemă. Freud leagă interiorizarea normelor

morale de rezolvarea complexelor Oedip şi Electra. Kohlberg consideră că

preşcolarul este în stadiul moralităţii preconvenţionale, adică pentru el un

comportament este corect dacă permite evitarea unei pedepse.

Piaget, pentru a studia dezvoltarea morală, a prezentat copiilor de

diferite vârste câte două povestiri şi apoi a pus întrebări pentru a afla cum

apreciază copiii faptele prezentate. Vom prezenta două dintre aceste

povestiri şi răspunsurile copiilor.

“A. Un băieţel cu numele Jean se află în camera lui. E chemat la masă.

Intră în sufragerie. Lângă uşă se află un scaun, iar pe scaun, un platou cu 15

ceşti. Jean nu putea să ştie că după uşă se află toate acestea. El intră, uşa

loveşte platoul şi trosc, cele 15 ceşti s-au spart.

Page 51

B. A fost odată un băieţel cu numele Henri. Într-o zi, când mama lui nu

era acasă, el a vrut să ia din dulceaţa care se afla în bufet. S-a urcat pe un

scaun şi a întins braţul. Dulceaţa se afla însă prea sus şi nu a putut s-o scoată

ca să mănânce din ea. Încercând însă să o ia, a împins o ceaşcă. Ceaşca a

căzut şi s-a sfărâmat”.

Copiii de 6 / 7 ani, deşi înţeleg bine povestirile, susţin că este mai rău

“primul, pentru că a spart 12 ceşti”. La întrebarea: “Tu i-ai pedepsi la fel?”

copiii răspund că primul ar trebui pedepsit mai mult (Piaget, 1980, p. 82-84).

Folosind probe de acest fel, Piaget a stabilit că la vârsta preşcolară:

•greşelile sunt apreciate în funcţie de gravitatea consecinţelor şi nu în funcţie

de intenţionalitate (este mai rău copilul care sparge 10 farfurii din

greşeală decât cel care sparge o farfurie intenţionat);

•judecăţile morale nu au un caracter general, ci un caracter situativ (este curajos cel

care nu se teme de întuneric, este harnic cel care îşi ajută părinţii, este

bun cel care nu se bate);

•copilul apreciază mai corect conduitele altora decât pe ale sale (dacă un copil

este „rău” atunci este condamnat; dacă el face acelaşi lucru, atunci

acceptă mult mai greu că a fost rău);

•aprecierile morale sunt rigide , nenuanţate (cineva este ori bun, ori rău, ori cuminte,

ori nu);

•copilul nu acceptă normele morale din motive raţionale, ci din motive afective

(nu spune că nu e bine să furi pentru că faci rău altcuiva – motiv raţional,

ci pentru că celălalt se supără – motiv afectiv);

•copilul nu înţelege ce înseamnă minciuna. Copiii de 6 ani fiind întrebaţi “Ce e

aceea o minciună” răspund că “Înseamnă când spui nişte lucruri urâte pe

care nu trebuie să le spui” sau “Când nu asculţi” (Piaget, 1980, p. 93, 97).

Socializarea este procesul prin care individul, însuşindu-şi limba colectivităţii şi

interiorizând norme şi modele sociale de comportament, devine membru al

acelei societăţi (Tucicov-Bogdan etc., 1981, p. 228). În primele etape ale

vieţii, socializarea se realizează sub influenţa părinţilor. Mai târziu creşte rolul

Page 100

Relaţia dintre factorii intern şi externi…………………………………
…………..

10

Stadiile dezvoltării psihice……………………………………………………
………..

11

Noţiunea de stadiu. Particularităţi psihosociale de vârstă şi
individuale………….

11

Stadiile dezvoltării psihice în concepţiile lui J. Piaget, L.
Kohlberg, S. Freud şi
E. H. Erikson…………………………………………………………………

12

Ciclurile vieţii în concepţia lui E. Verza şi U. Şchiopu………………
……………

16

Probleme psihologice legate de perioada intrauterină şi
naştere……………………

18

Probleme psihologice întâlnite la gemeni…………………………………………….. 20
Primul an de viaţă (perioada de sugar)…………………………………
…………….

22

Copilul prematur…………………………………………………………………... 22
Dezvoltarea motricităţii……………………………………………………
………

23

Dezvoltarea cognitivă………………………………………………………
……...

24

Importanţa ataşamentului în primul an de viaţă……………………
………………

29

Copilul antepreşcolar (1 – 3 ani)……………………………………………
…………

32

Dezvoltarea motorie……………………………………………………………….. 32
Dezvoltarea cognitivă………………………………………………………
……..

36

Conştiinţa, afectivitatea, relaţiile interpersonale…………………………
…………

38

Copilul preşcolar (3 – 6 / 7 ani)……………………………………………
…………..

38

Dezvoltarea motorie……………………………………………………………….. 38
Dezvoltarea cognitivă………………………………………………………
……...

38

Afectivitatea preşcolarului; procesul de socializare…………………………
…….

41

Perioada şcolară mică (6/7 – 10/11 ani)…………………………………
…………….

44

Dezvoltarea fizică……………………………………………………………
…….

44

Dezvoltarea cognitivă………………………………………………………
……...

44

f Afectivitatea; conştiinţa morală; activităţile caracteristice vârstei;
relaţiile

g sociale şi integrarea şcolară……………………………………
47

Similer Documents