Download Filocalia 09 Ioan Scararul, Ava Dorotei PDF

TitleFilocalia 09 Ioan Scararul, Ava Dorotei
File Size5.9 MB
Total Pages647
Document Text Contents
Page 323

SFÎNTUL IOAN SCĂRARUL 323

cul mîniei şi uneori al hulei. De cei din afară de lume,
dacă au din belşug cele de trebuinţă, se apropie dracul
lăcomiei pîntecelui, sau al curviei, iar dacă sînt lipsiţi
şi petrec în locuri de nevoinţă, le întinde curse stăpînul
trîndăviei şi al nemulţumirii 697.

16) Am aflat că lupul curviei adaugă dureri celui
bolnav şi chiar în dureri îi sădeşte simţiri necuviin-
cioase şi curgeri. Se întîmplă să vezi lucru izbitor, că în
timpul unor cumplite dureri, trupul zburdă şi se înfier-
bîntă. Dar m-am întors şi am văzut pe alţii zăcînd şi
fiind mîngîiaţi pe patul însuşi de lucrarea dumneze-
iască, sau de străpungerea inimii, iar prin mîngîieri
depărtînd de la ei durerile, încît se aflau ca unii care
n-ar voi să se izbăvească de boală niciodată. Şi iarăşi
m-am întors şi am văzut pe alţii chinuindu-se, dar iz-
băvindu-se prin boală ca printr-o certare, şi am slăvit
pe Cel ce prin lut curăţea lutul.

17) Mintea înţelegătoare este îmbrăcată numaide-
cît şi cu simţire înţelegătoare. Ea fiind în noi şi nefiind
în noi, să nu încetăm să o căutăm. Căci arătîndu-se ea,
cele din afară vor înceta să mai lucreze cele ale lor 698.

697. «Toate acestea le învinge însă smerenia împreunată cu sărăcia.
Căci socotind cineva cele ce vin asupra lui ca proprii, în sărăcia pocăinţei
şi smereniei, nu va cădea nici în timpul bolii în înt inăciune ca bogat,
nici în t r îndăvie şi nemulţumire ca l ips i t ; ci va suporta t impul bolii ca
timp de cîştig, bucur îndu-se şi mulţumind».

698. «Simţirea în ţe legătoare este în noi ca una ce e unită cu mintea
în tot omul. Dar nu este în noi ca una ce e ascunsă de patimi în cei păti-
maşi şi e ne lucră toare şi necunoscută». Simţirea minţii lucrează atunci
cînd prin ea mintea se pune în contact cu reali tăţ i le spirituale. Dar
aceasta se înt împlă numai cînd ea e curată de patimi. Altfel mintea spe-
culează doar despre reali tăţi le spiri tuale ca despre nişte reali tăţi bănuite,
dar neexperia te . Ca să a jungem la cunoaşterea adevăra tă a reali tăţ i lor
spiri tuale prin contact, t rebuie să ne străduim să înlă turăm acoperămîntul
patimilor de pe simţirea minţii, sau tocirea ce i-o aduc patimile. Prin ea
vom st răbate atunci dincolo de acoperămîntul sensibil al lucrurilor, care
nu ne va mai împiedica să cunoaştem temeliile spiri tuale ale lor.

Page 324

324 FILOCALIA

Aceasta este ceea ce un oarecare filozof cunoscător a
spus : «Şi vei afla simţirea dumnezeiască» 699.

18) Viaţa călugărească se cade să fie trăită întru
simţirea inimii, în fapte, în cuvinte, în cugetări şi miş-
cări 700. Iar de nu, nu este călugărească şi deci nici în-
gerească.

19) Altceva este purtarea de grijă a lui Dumnezeu,
altceva ajutorul Lui, altceva paza, altceva mila lui
Dumnezeu şi altceva mîngîierea. Cea dintîi se vede în
toată zidirea; cea de a doua, numai în credincioşi;
cealaltă, între cei ce cred cu adevărat ; iar cea din urmă
se arată în cei ce-L iubesc.

20) Se întîmplă uneori că ceea ce pentru unul este
leac, pentru altul este otravă. Şi se întîmplă alteori, că
una şi aceeaşi, dată unuia la timp potrivit, îi este leac
şi la timp nepotrivit îi este osîndă701 .

21) Am văzut doftor nepriceput, care, defăimînd pe
cel zdrobit, nu i-a pricinuit nimic altceva decît deznă-
dejdea. Şi am văzut doftor iscusit care, operînd prin
ocărîre inima umflată, a golit-o de tot puroiul. Am vă-
zut odată pe un bolnav bînd pentru curăţirea întină-
ciunii doftoria ascultării şi mişcîndu-se şi umblînd şi
nedormitînd, iar altădată, pe altul — cu ochiul sufle-
tului bolnav — liniştindu-se şi petrecînd în tăcere702 .
Cine are urechi de auzit să audă.

699. Prin simţirea minţii ne vom pune în contact cu real i tatea lui
Dumnezeu, adică vom avea «simţirea lui Dumnezeu».

700. Simţirea inimii es te simţirea minţii, în care inima pune mai mult
sentiment.

701. Scolie a lui Fotie, Patr iarhul Constantinopolei : «De pildă, postul
es te curăţ ire de patimi, cînd e ţ inut în part icular şi in sine ; dar în adu-
nări şi sărbători , e o t ravă ce strică în multe feluri celui ce-l foloseşte,
fie că acesta se face sminteală altora, fie că se laudă cu el, sau se în-
gîmfă şi se despar te de ceilalţi».

702. «Socotesc că a numit boală a ochiului sufletesc împătimirea
minţii prin gînduri . Căci ochiul sufletului e mintea. Dar la însănătoşirea

Page 647

R e d a c t o r : A N C A M A N O L A C H E
T e h n o r e d a c t o r : B O G D A N V A L E N T I N

D a t la c u l e s 8 oc t . 1979. B u n de t ipar 31 m a i 1980.
Apărut 1980. Col i de t ipar 40,5. F o r m a t 16 /61X86 .

Lega t 1/1.

T I P O G R A F I A I N S T I T U T U L U I BIBLIC Ş I D E M I S I U N E
A L BISERICII O R T O D O X E R O M A N E

Similer Documents